Analiză Nature Talks. Coșul minim pentru un trai decent, plin de plastic

În coșul minim de consum pentru un trai decent în România se găsesc nu mai puțin de 67 de alimente. Găsim printre altele produse de panificație, paste, orez, lapte, brânză, conserve. Nature Talks a vrut să vadă câte din aceste produse sunt ambalate în plastic, un material care se reciclează puțin în România. Am constatat că peste 70% dintre alimentele din coșul de cumpărături sunt ambalate în plastic. În top urmează ambalajele de hârtie și cele de sticlă.

Coș minim, consum mare… de plastic

48 dintre alimentele pe care le găsim în coșul minim sunt ambalate în plastic, ceea ce înseamnă o proporție de 71,6%. Ambalajele din hârtie se regăsesc în număr de 6, adică 8,9%. Sticla este materialul principal pentru 5 produse din coșul minim, adică 7,4%. În aluminiu sunt depozitate 4 produse, 5,9% și aceeași proporție o regăsim și la carton. 

Menționăm că atunci când am numărat produsele ale căror ambalaje sunt din plastic, ne-am raportat la fructele și legumele pe care le cumpărăm din piețe (în majoritatea piețelor încă se folosesc pungi din plastic), nu la cele cumpărate din supermarketurile care au înlocuit pungile de plastic cu cele biodegradabile. 

Ultimele date de la Ministerul Mediului: cât reciclează românii

Una dintre cele mai serioase probleme din România este reciclarea. Refolosim doar 14% din cantitatea de deșuri pe care o producem, deși obligația noastră ca membrii ai Uniunii Europene este să ajungem la o țintă de reciclare de peste 3 ori mai mare.

Datele primite de naturetalks.ro de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor arată care sunt cifrele reciclării pe fiecare material în parte. Cel mai bine stăm la capitolul hârtie/carton. Aici rata de reciclare din 2018 a fost de 88,91%. Urmează în top sticla, pe care o reciclăm în proporție de 61,14%. 58,68% dintre deșeurile din metal sunt refolosite, iar plasticul rămâne codaș în clasament. Reciclăm doar 42,99 când vine vorba despre acest material nociv pentru mediu.

De ce nu reciclează românii?

Am vrut să aflăm mai multe despre reciclare și comportamentul românilor de la reprezentanții programului RECICLETA, un actor activ de peste 11 ani pe piața colectării pentru reciclare. 

Primul motiv ține de lipsa implementării unui program coerent, la nivel național, care să se bazeze, în același timp, pe cei 3 piloni esențiali:

1. Infrastructură de colectare separată și a unor programe clare la fiecare generator persoană fizică și juridică (recipiente pe cel puțin 6 fracții de material – hartie+carton, plastic, metal+aluminiu, sticla biodeseu-organic pentru compostare, rezidual-nereciclabil-amestecat; încurajare PAY AS YOU THROW / PLATEȘTE PE CÂT ARUNCI rezidual-nereciclabil-amestecat )

2. În paralel cu educație de mediu și informare a publicului larg printr-o campanie masivă și pe termen lung, pe toate mediile, inclusiv door-to-door!

3. Garda de mediu și instituțiile publice abilitate să facă controle pe teren și să dea avertismente la generator  – persoana fizică sau juridica pentru lipsa colectării separate sau a uneia incorecte!

Gabriela Iordan, reprezentant RECICLETA

Ce salvăm dacă reciclăm

Dacă în România ar exista un sistem perfect de colectare pentru reciclare și compostare, mai spun reprezentanții RECICLETA, am putea salva de la groapa de gunoi 56% materiale bio-organice pentru compostare și transformare în pământ pentru agricultură, spații verzi. Am mai salva, de asemena, 26% materiale reciclabie – hârtie, carton, plastic, aluminiu, metal, sticlă, și le-am reintegra în ciclul de producție.

Acest site web utilizează Cookie-uri