Exclusiv Nature Talks! Cum s-a ales praful de un proiect menit să lupte cu praful din București.

Povestea începe în urmă cu 6 ani, când a fost semnat un Acord de Grant între Primăria Municipiului București și Comisia Europeană pentru un proiect menit să lupte cu poluarea din Capitală. Scopul proiectului a fost testarea alternativă în cele 4 anotimpuri a două tipuri de soluții anti-praf, una pe bază de acetat de calciu și magneziu, a doua, o soluție naturală pe bază de alge marine, cu rol de fixare a prafului existent la nivelul solului. Țări ca Austria, Italia și Norvegia implementaseră deja proiectul, cu rezultate vizibile. În România însă, de planul care dorea să reducă praful … s-a ales praful! La fel s-a întâmplat și cu cei 500 de mii de euro alocați proiectului.

Proiectul, denumit Life ADB – Soluții anti-praf în București, are chiar și un site. Este descris acolo scopul, echipa, soluțiile respective, și, la o primă vedere, chiar ai impresia că proiectul a fost implementat. Cele două soluții antipraf vizau șase zone intens circulate, din fiecare sector al Capitalei, precum și o zonă de șantier de construcții.

  • Sector 1 – Calea Victoriei – B-dul Regina Elisabeta
  • Sector 2 – B-dul Ferdinant I – Foișorul de Foc
  • Sector 3 – Universitate
  • Sector 4 – Str. Nițu Vasile – B-dul Alexandru Obregia – Str. Emil Racoviță
  • Sector 5 – Șos. Panduri
  • Sector 6 – B-dul Timișoara – Str, Valea Oltului
  • Zonă șantier Magistrala 5 Metrou – Drumul Taberei – Str. Brașov

Zone alese pentru pilotare au fost selectate în funcție de nivelurile concentrațiilor de PM10 înregistrate, fiind zone critice de trafic în București și zona unui șantier deschis pe termen lung (magistrala de metrou.)

lifeadb.wordpress.com

Scopul proiectului

Scopul proiectului era să demonstreze că utilizarea alternativă a acestor substanțe la spălatul stradal și șantiere poate îmbunătăți calitatea aerului, prin reducerea nivelului pulberilor în suspensie PM10. Mai mult, toată procedura trebuia să fie scrisă într-un manual pentru operatorii de salubrizare. 

Rezultatele pilotării vor fi transpuse într-un plan de acțiune din cadrul Planului Integrat pentru Gestionarea Calității Aerului, iar operatorii de salubritazare stradală vor avea la dispoziție un manual pentru implementarea acestor măsuri. 

lifeadb.wordpress.com

După ce proiectul a fost anunțat, contractul semnat, site-ul realizat, primăria află că Brigada Rutieră a Municipiului București nu a avizat testarea soluțiilor pe arterele cu circulație rutieră intensă, din cauza posibilului risc generat în trafic. 

Acest fapt a condus la necesitatea semnării unui amendament la Acordul de Grant la data de 26.10.2016, prin care s-au schimbat locațiile de testare a soluțiilor antipraf pe șantiere organizate pe surafețe mari. Relocarea utilizării soluțiilor pe șantiere a dus la imposibilitatea implementării proiectului în patru anotimpuri, având în vedere specificul sezonier al activității de construcție. Din acest motiv, obiectivele proiectului nu au mai putut fi atinse. 

Răspuns Primăria Capitalei pentru Nature Talks

Pe scurt, ”vremea” nu a ținut cu acest proiect, așa că nu s-a mai făcut nimic în acest sens. Mai mult, Comisia Europeană a anunțat în martie 2018, că nu mai acordă prelungirea proiectului pentru a acoperi activitățile acestuia și a cerut banii înapoi. 

Unde s-au dus cei peste 500 de mii de euro

Valoarea proiectului a fost de 459.342 Euro + TVA dintre care 229.671 Euro + TVA – finanțare nerambursabila prin programul Life + 2013 si 229.671 Euro + TVA – cofinanțare de la bugetul local al Municipiului București.

Ca urmare a faptului că proiectul nu a putut fi implementat și după informarea Comisiei Europene, forul european a trimit Nota de Debit în vederea rambursării tranșei de finanțare în valoare de 156,549,11 Euro. De asemenea, a fost realizat și transferul sumei de 4.220,59 Euro în contul Trezoreriei Municipiului București.

S-au făcut și cheltuieli însă din bugetul local, chiar dacă proiectul nu s-a mai implementat. O parte din acest cheltuieli au fost explicate de municipalitate către Nature Talks. 8 mii de euro, de exemplu, au fost cheltuiți pentru:

  • realizare materiale informative pentru prezentarea proiectului
  • publicarea anunțului, în Monitorul Oficial și în presa scrisă, pentru organizarea concursului pentru ocuparea funcțiilor contractuale vacante
  • plăti salariale aferente lunii septembrie 2015 pentru personalul contractual angajat în cadrul Unității de Implementare a Proiectului „
  • vizită de studiu in Austria (localitatea Klagenfurt) a trei membri din Unitatea de Implementare a Proiectului, pentru informare cu privire la rezultatele proiectului LIFE CMA+, date  necesare pentru stabilirea metodologiei de reducere a emisiilor de praf.

Morala

Ne-am tot întrebat în acești ani cum de nimeni nu face nimic ca să reducă poluarea din București. În afară de ședinte interminabile la ministere sau la primării, nu s-a văzut nimic concret. Iată că a existat totuși un plan la un moment dat, o încercare. Câștigați din acest plan au ieșit doar persoanele angajate, în număr de 11, în niciun caz bucureștenii, care încă respiră zilnic un aer otrăvit!

Acest site web utilizează Cookie-uri