Vânătoarea cu păsări de pradă mai așteaptă! K. Iohannis a atacat legea la CCR

Legea care ar fi permis vânătoarea prin folosirea păsărilor de pradă a fost respinsă de la promulgare de președintele Klaus Iohannis. Acesta a decis să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la unele dintre modificările aduse legii. 

Președintele nu a fost de acord cu reducerea de la un an la 6 luni a duratei stagiaturii pentru cei care doresc să obțină un permis de vânătoare permanent. De asemenea, șeful statului a contestat și introducerea în lege a posibilității ca vânătorii să folosească păsări de pradă, informează presidency.ro

În data de 10 iunie 2020, Senatul, în calitate de primă Cameră competentă, a respins propunerea legislativă care, potrivit expunerii de motive a inițiatorilor, viza procedura de obținere a despăgubirilor, în cazul prejudiciilor produse culturilor agricole, silvice și animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, precum și modalitatea folosirii pe timp de noapte a mijloacelor de vizualizare moderne pentru vânarea speciilor mistreț, șacal și vulpe. Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, a eliminat toate dispozițiile introduse de inițiatori. Mai mult, a operat modificări ce se îndepărtează de la obiectul avut în vedere de aceștia, modificând durata stagiului pentru dobândirea permisului permanent de vânătoare și introducând un nou mijloc de practicare a vânătorii, și anume cu păsări de pradă. Astfel, analizând parcursul legislativ al legii criticate și comparând formele acesteia din momentul inițierii și de la momentul adoptării, apreciem că legea dedusă controlului este semnificativ modificată de către Camera decizională față de forma inițiatorului și a primei Camere sesizate.

sursa: Administrația Prezidențială

În sesizarea transmisă judecătorilor Curții Constituționale, președintele Klaus Iohannis precizează că modificările aduse legii de deputați nu fac obiectul formei inițiale a legii, iar senatorii nu au avut timp să analizeze modificările adoptate.

Apreciem că, în cazul de față, Camera Deputaților a realizat modificări și completări de concepție a reglementării, ce sunt de natură să determine încălcarea principiului bicameralismului. Astfel, constatăm că în Camera decizională s-au produs modificări și completări de esență față de forma inițiatorului și, implicit, de forma primei Camere sesizate.

În cazul de față, Camera Deputaților, adoptând în calitate de Cameră decizională Legea pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, a sustras dezbaterii și adoptării primei Camere sesizate modificările și completările care vizează aspecte importante ale legii, precum condițiile de obținere a permisului de vânătoare permanent și modul de practicare a vânătorii, ceea ce contravine art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție.

În forma adoptată, Legea pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 nesocotește principiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament.

sursa: Administrația Prezidențială

Președintele nu a fost de acord nici cu modul în care sunt definite în lege păsările de pradă.

Prin urmare, articolul unic, punctul 2 al legii criticate, nu îndeplinește cerințele privind calitatea și previzibilitatea legii, încălcând dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție.

Mai mult, în lipsa definiției sintagmei „păsări de pradă”, precum și a modalității de desfășurare a vânătorii cu păsări de pradă, apreciem că norma nou introdusă are un conținut neclar, aspect ce contravine prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, care consacră principiul legalității, în componenta sa privind calitatea normei juridice, deoarece generează imprevizibilitate și neclaritate prin utilizarea unei sintagme cu o largă semnificație, fără a o explicita. Potrivit art. 48 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, „Dacă în cuprinsul unui articol se utilizează un termen sau o expresie care are în contextul actului normativ un alt înțeles decât cel obișnuit, înțelesul specific al acesteia trebuie definit în cadrul unui alineat subsecvent”.

sursa: Administrația Prezidențială

Acest site web utilizează Cookie-uri