EXCLUSIV. Traficul și arderea deșeurilor, principalele surse de poluare din București

Un laborator ultramodern de la marginea Capitalei analizează în timp real particulele din atmosferă. Cercetătorii știu acum nu doar ce tip de particule nocive sunt în aer, dar, cel mai important, pot stabili din ce sursă provin ele! Aproape o treime sunt generate de traficul infernal din București și de pe șoseaua de Centură. Iar atunci când sunt arse deșeuri din plastic, sunt eliberați în atmosferă de 700 de ori mai mulți compuși toxici decât în cazul arderii lemnului, de exemplu. Echipa Nature Talks este prima echipă de jurnaliști care vizitează centrul de la Măgurele.

Poluarea, măsurată cu aparate de ultimă generație

Centrul de la Măgurele pentru Studii de Atmosferă și Radiație măsoară de aproape un an nivelul poluanților din atmosferă. Sunt analizate cele mai mici particule din aer și compoziția lor chimică. Analizele specialiștilor arată că principalele surse de particule toxice din zona Bucureștiului sunt: arderile de combustibil fosil (trafic, arderi de cauciuri) și arderile de biomasă (material lemnos). Prin aparatura de ultimă generație, cercetătorii preiau din atmosferă particulele ce sunt aduse de vânt din zona Bucureștiului, le trec prin mai multe stadii și procese, iar la final le descoperă compoziția și pot determina sursa lor.  

Structura particulelor se modifică în funcție de sezon, arată oamenii de știință, însă pilonii principali rămân mereu traficul rutier, gropile de gunoi și arderile necontrolate de deșeuri.

Analiza pe care o facem pe Capitală ține foarte mult de direcția vântului. Sunt perioade când vântul bate dinspre Nord, deci dinspre București. Datele noastre sunt influențate în special de Centura Capitalei, care este aproape de noi, dar și de groapa de gunoi de la Vidra, la care am determinat concentrații semnificative de metan.

Luminița Mărmureanu, cercetător științific INOE

Cum contribuie traficul la poluare

În București sunt peste 1,4 de milioane de mașini înmatriculate. La acestea se adaugă și autoturismele care tranzitează zilnic, în voie, Capitala, aproape 400.000, după unele estimări oficiale. Datele de la Măgurele arată că traficul contribuie cu o proporție de 20-30% la compoziția particulelor poluante (includem în această cifră și negrul de gum – ”cenușa” rezultată din arderea combustibilului și particule rezultate din noxe).

Nici nu e de mirare că mașinile sunt un rău declarat pentru aerul pe care îl respirăm. Datele DRPCIV arată că în primele 8 luni ale acestui an, au fost înmatriculate peste 20 de mii de autoturisme second-hand. Dacă în timpul sezonului cald, traficul e principalul responsabil de poluare, pe timpul iernii, arderile devin principalul dușman al mediului înconjurător.

Arderea deșeurilor produce de 700 de ori mai multe substanțe toxice în atmosferă decât arderea lemnului

Vă amintiți episoadele inexplicabile de poluare din București din primele luni ale anului? În urma unor controale dispuse de autoritățile de mediu s-a constatat că au fost cauzate și de arderi necontrolate de deșeuri. Cercetătorii de la Centrul Măgurele pentru Studii de Atmosferă și Radiație au descoperit că, mai ales pe timpul iernii, compușii toxici rezultați din arderi reprezintă peste 50 la sută din structura poluanților. Totodată, arderea de sticle de plastic, textile și cauciuc poate să elibereze până la de 700 de ori mai mulți compuși toxici față de arderea aceleiași cantități de lemn neprelucrat.

Multe persoane folosesc deșeuri plastice pentru a se încălzi și genul acesta de deșeuri sunt de până la 700 de ori mai toxice decât lemnul netratat. De exemplu, în cazul cauciucului ars, particulele eliberate sunt de 16 ori mai multe față de lemnul netratat ars. Aceste arderi de deșuri sunt interzise, ar trebui ca noi să fim mult mai conștienți de ceea ce ardem și să înțelegem cum ne face rău procesul respectiv.

Luminița Mărmureanu, cercetător științific INOE

Platforma de cercetare MARS (Centrul Măgurele pentru Studii de Atmosferă și Radiație) este parte a proiectului “Centrul de cercetare a mediului și observare a Terrei/CEO-TERRA”, cofinanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Competivitate 2014-2020.

 

Acest site web utilizează Cookie-uri