VIDEO. România nu scapă de efectul schimbărilor climatice. Cum vor arăta următorii ani

Schimbările climatice au devenit o realitate tot mai prezentă în ultimii ani. Inclusiv în România ne confruntăm cu fenomene extreme: temperaturile au doborât recorduri în mai multe zone, ne-am confruntat cu secetă severă în Sud-Estul României, am avut ierni cu precipitații puține și toamnă cu temperaturi potrivit de mijlocul verii. Mai mult, luna iunie de anul acesta a fost cea mai ploioasă lună iunie din ultimii 60 de ani, iar luna septembrie, a 3-a cea mai călduroasă lună septembrie din istorie. Despre toate aceste schimbări și despre previziuni pentru anii următori aflați din interviul realizat de Nature Talks cu Bogdan Antonescu, expert fenomene extreme. Interviul a fost realizat la Centrul Măgurele pentru Studii de Atmosferă și Radiație.

‍

‍

Bogdan Antonescu, expert fenomene extreme: ”O parte din cercetarea care se desfășoară în cadrul acestui centru se ocupă cu partea de nori. Ne interesează să înțelegem care este structura la scară mică a acestor nori (microfizica norilor), și pe de altă parte ne interesează să avem o observație pe termen foarte lung legată de frecvența de apariție, înălțimea norilor, caracteristicile lor. Lucrurile acestea sunt importante pentru schimbările climatice, pentru că una dintre componentele principale despre care știm destul de puțin, legat de interacțiunea schimbărilor climatice cu atmosfera, este legată de partea de nori. Nu știm exact care este efectul norilor asupra schimbărilor climatice sau efectul invers și avem nevoie de studii pe o durată de timp destul de mare, astfel încât să înțelegem mai bine efectul schimbărilor climatice, dar și al poluării asupra norilor.

Cercetarea trebuie să meargă în paralel cu educarea publicului, pentru că aici este principala problemă. Nu se predă în liceu, în școli generale schimbări climatice, care ar trebui să fie o materie absolut normală. Vrem nu vrem, în următorii 20-30-40 de ani o să trăim cu aceste schimbări climatice, iar efectele se vor accentua.

Prima componentă ar fi educația, deci oamenii ar trebui să înțeleagă mult mai bine aspectele generale legate de schimbările climatice, să înțeleagă cum acestea vor modifica practic viața de zi cu zi, să înțeleagă că la unele dintre modificări nu știm cum să ne adaptăm în prezent și apoi să încerce să ia măsuri super simple: se merge foarte mult acum pe industrie verde , pe reciclare, mașini electrice, lucruri care par mici, dar pot avea efecte foarte mari , dacă o masă critică de oameni le adoptă și continuă să le respecte în timp.

Odată ce tot ardem combustibil fosil, e imposibil ca acumulările de dioxid de carbon din atmosferă să nu ducă la încălzire globală. Lucrurile astea se accentuează. Ce se vorbea acum câteva săptămâni legat de reducerea cu 50% dorită de UE e destul de complicat, pentru că nu există un program clar și multe țări nu au astfel de program și nu o să adopte lucrul ăsta așa de rapid, dar nu este ceva imposibil. Deci putem să ajungem la un lucru de genul ăsta și putem să reducem din efectele încălzirii globale în general.

A fost un an interesant, pentru că suntem într-o perioadă de secetă în Sud-Estul României și în Sud-Estul Europei în general, și pe de altă parte am avut în luna iunie în unele zone record de precipitații. Lucrurile acestea probabil reprezintă ceva ce ne așteptăm să se întâmple în viitor. Ne așteptăm să avem regiuni în care plouă foarte mult și regiuni în care este foarte multă secetă. E un semnal din viitor dacă vreți!”

Platforma de cercetare MARS (Centru Măgurele pentru Studii de Atmosferă și Radiație) este a parte proiectului” ‘Centrul de cercetare a mediului și observare a Terrei / CEO-TERRA’ cofinanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Competivitate 2014-2020″.

‍