Sezonul rece ne-a adus și în acest an valori mari de poluare, miros insuportabil în București și alerte de la aplicațiile care monitorizează noxele. Nature Talks a stat de vorbă cu Luminița Mărmureanu, cercetător științific INOE și Bogdan Antonescu, expert fenomene extreme despre poluarea din Capitală de pe timpul iernii, valorile și sursele ei, dar și despre previziunile pentru primăvară.
Depășirile au fost frecvente la stațiile de tip trafic și industrial
Poluarea în timpul iernii a fost întreținută de trafic, dar și de încălzirea rezidențială, fie prin utilizarea centralelor proprii sau a sistemului centralizat. În perioada Decembrie2020 – Februarie 2021 concentrațiile poluanților (ex. PM10, NOx) au fost crescuți, dar nu mai mari în comparație cu anii precedenți. Depășirile în concentrațiile de poluanți[1](ex. 50 µg/m3/24h pentru PM10) au fost frecvente în special la stațiile de tip trafic și industrial (ex., concentrația de PM10/medie la 24h de la stația B6 din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului, care este o stație de trafic, a fost depășită în 5 zile în perioada Decembrie2010–Februarie 2021).
Decembrie și ianuarie, lunile cu cele mai mari valori de poluare
Datele Centrului Măgurele pentru Studii de Atmosferă și Radiație împreună cu datele de la cele 8 stații ale Ministerului Mediului, care măsoară poluarea din Capitală, au înregistrat maxime medii lunare în lunile decembrie și ianuarie. Din analiza valorilor de PM10 multianuale (2016–2021), valorile cele mai mari sunt înregistrate la B6 (stație de trafic) si B5 (stație industrială), urmată de B4 (stație industrială), B1 (stație de fond urban). O analiză pe stația B1 arată că valorile au fost depășite în iarna 2020–2021 în 3 zile, comparativ cu iarna anterioară (16 zile).
Una dintre principalele surse de poluare: arderile
În primul rând este cunoscut faptul că temperaturile scăzute sunt asociate cu creșteri în concentrațiile de poluanți. Aceste creșteri sunt cauzate de consumul ridicat de combustibili pentru încălzire, dar și asociat cu sărăcia energetică. Sărăcia energetică (prețul ridicat al energiei, lipsa resurselor) duce la utilizarea unor surse multiple de combustibili cu putere calorică mare (ex: resturi lemnoase de la prelucrarea mobilei, deșeuri pe bază de plastic, cauciuc). Acest lucru este susținut de concentrațiile mari de negru de fum prezent în PM-uri. Negru de fum este un marker pentru procesele de combustie și în general reprezintă cam 20% din totalul particulelor de PM2.5. Pe perioada iernii sunt depășite aceste valori.
Contribuția inversiunii termice
În general, putem spune că atunci când avem o situație inversiune termică (stabilitate), putem avea și o creștere a concentrației de poluanți. În timpul iernii frecvența de apariție a inversiunilor intense crește în comparație lunile de vară. Analiza inversiunilor termice pentru București în perioada decembrie2020-februarie 2021 este în lucru acum la institut.
Previziuni pentru primăvară
Din analiza concentrațiilor multianuale reiese ca în luna martie sunt creșteri semnificative în concentrațiile de PM10 (aproximativ 10 micro grame comparativ cu luna Februarie), iar procentul de negru de fum provenit din arderile de biomasă în această perioadă poate să ajungă și la 70% la totalul de negru de fum (măsurători de negru de fum efectuate la Magurele, INOE 2000).
Traficul este o sursă constantă și nu putem nega că aglomerația de autovehicule ce circulă zilnic prin oraș contribuie constant la poluare. Cu toate aceasta obiceiurile de a curăța terenurile agricole, grădinile de resturi vegetale și nu numai contribuie la poluarea cu particule și alți compuși extrem de toxici.
[1] Conform: Directiva2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa; LEGEAnr. 104 din 15 iunie 2011 (50 µg/m3, a nu se depăși mai mult de 35de ori într-un an calendaristic)
Platforma de cercetare MARS(Centrul Măgurele pentru Studii de Atmosferă și Radiație) este parte a proiectului “Centrul de cercetare a mediului și observare a Terrei/CEO-TERRA”,cofinanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională prin ProgramulOperațional Competivitate 2014-2020.