Lăsata secului ”s-a lăsat” cu cauciucuri arse

În mai multe zone rurale de pe teritoriul județului Ilfov, localnicii au pornit adevărate incendii. Ei spun că există o tradiție potrivit căreia în noaptea de Lăsatul secului se ard cauciucuri și alte deșeuri. A fost nevoie de intervenția pompierilor pentru ca focul să nu se extindă.

Nu este prima dată când autoritățile de mediu descoperă focare în județul Ilfov. Mai multe controale făcute în ultima perioadă au scos la iveală depozite ilegale de cabluri, cauciucuri, tablă și alte tipuri de deșeuri. Periodic, cei din Ilfov ard deșeurile ca să extragă apoi tot felul de materiale. Aseară a fost vorba de altceva: o tradiție care spune că trebuie să arzi cauciucuri în noaptea de Lăsatul secului

Au fost identificate 9 focare majore care au fost stinse. Majoritatea acestor incendieri de cauciucuri sunt în Sintești (com.Vidra), Jilava și Măgurele. — Octavian Berceanu, șeful Gărzii de Mediu

”Șefu, toată țara face tradiția asta. Pentru asta veniți, pentru poluare?”

Ca să nu primească amenzi, făptașii au stins incendiile mai mici cu crengi și găleți cu apă. Comisarii Gărzii de Mediu spun că focarele au fost o cauză a nivelurilor mari de poluare din Capitală.

Cât de nociv este cauciucul ars

Cercetătorii de la Centrul Măgurele pentru Studii de Atmosferă și Radiație au descoperit că, mai ales pe timpul iernii, compușii toxici rezultați din arderi reprezintă peste 50 la sută din structura poluanților. Totodată, arderea de sticle de plastic, textile și cauciuc poate să elibereze până la de 700 de ori mai mulți compuși toxici față de arderea aceleiași cantități de lemn neprelucrat.

Multe persoane folosesc deșeuri plastice pentru a se încălzi și genul acesta de deșeuri sunt de până la 700 de ori mai toxice decât lemnul netratat. De exemplu, în cazul cauciucului ars, particulele eliberate sunt de 16 ori mai multe față de lemnul netratat ars. Aceste arderi de deșuri sunt interzise, ar trebui ca noi să fim mult mai conștienți de ceea ce ardem și să înțelegem cum ne face rău procesul respectiv. — Luminița Mărmureanu, cercetător științific INOE