Parc(ă) ne place ideea – Atena combate poluarea cu mini parcuri

Viața la oraș oferă, fără doar și poate, multe avantaje, din perspectiva confortului, locurilor de muncă, accesibilității serviciilor, vieții sociale și culturale. Dar, ca orice lucru bun, și acestea au un preț. Din păcate, cel mai adesea, prețul plătit este sănătatea noastră, atât fizică, cât și emoțională. Distanțarea de natură și beneficiile ei, integrarea vieții într-un ritm artificial, ignorarea valorilor simple, dar fundamentale și favorizarea unei bunăstări materiale ca obiectiv suprem al existenței vin la pachet cu ceea ce am ajuns să numim ”civilizație”.

Putem să ne oprim o clipă din goana cotidiană și să ne întrebăm dacă merită să ne înghesuim în cutii de beton și sticlă, pentru un profit cheltuit apoi pe haine mai scumpe, mașini mai rapide și telefoane mai performante. Asta în timp ce aerul pe care îl respirăm e tot mai poluat, temperaturile, tot mai ridicate și deșeurile se transformă în noua formă de relief urban.

Combaterea poluării poate fi ca o plimbare prin parc

Se pare că și edilii din Atena și-au pus aceste întrebări. Într-un oraș al cărui nume simbolizează înțelepciunea, era firesc ca soluția găsită să fie una inteligentă. Între șirurile de blocuri care șerpuiesc pe străzile capitalei elene, încep să apară, timid, firișoare verzi. Niște copaci, câțiva arbuști, două-trei bănci, aceste mici oaze reprezintă soluțiile autorităților pentru ameliorarea atmosferei sufocante dintr-un oraș ultra aglomerat, în care termometrele înregistrează vara frecvent peste 40 de grade.

Exodul masiv către zona urbană, de după cel de-al doilea război mondial, a dus la masacrarea spațiilor verzi, în favoarea cartierelor de blocuri, pentru a oferi locuințe unui număr cât mai mare de oameni. Nimeni nu a luat atunci în calcul impactul negativ asupra calității vieții, sufocarea traficului sau chiar deteriorarea mai accelerată a monumentelor istorice care reprezintă mândria orașului. Grecii, însă, știu să învețe din lecțiile pe care viața le oferă, găsind rezolvări simple și ingenioase la problemele cu care se confruntă. Așa au apărut ”parcurile de buzunar”, pe locurile fostelor deponeuri de gunoi sau terenurilor virane năpădite de buruieni. Ridicate, la propriu, ”din bube, mucegaiuri și noroi”, mini zonele de verdeață oferă binevenite guri de oxigen locuitorilor de toate vârstele.  

Este vorba despre crearea unor spații verzi, care să contriibuie la scăderea temperaturii, ridicarea calității vieții și construirea unor noi puncte de reper în interiorul orașului — Kostas Bakoyannis, primarul Atenei

Atena își limitează căile de acces pentru autovehicule și le transformă în piste de biciclete, zone pietonale și mini parcuri. Își repară fântânile și încurajează locuitorii să renunțe la transportul auto, pentru a reduce emisiile de carbon. Au profitat de lockdown, înțelegând că pandemia nu înseamnă doar măsuri și restricții pe termen scurt, că fără o strategie pe termen lung, care să aducă o schimbare majoră în stilul de viață, problemele nu se vor rezolva, ci se vor accentua.

Cursa antipoluare – faza pe cartiere

În cartierul atenian Pagrati, rezidenții se odihnesc sub un mesteacăn, pe o bancă făcută din lemn reciclat, alături de copiii care se joacă pe iarbă, până mai târziu, pentru că zona e luminată cu ajutorul panourilor fotovoltaice. Nu demult, pe acest teren dintre blocuri se adunau gunoaiele cartierului. Mini parcul e al treilea din seria realizată de administrația orașului, din totalul de 10 care sunt proiectate să prindă viață în următoarele luni.

Pentru edilii de pretutindeni, care deplâng constant lipsa fondurilor, trebuie menționat că nici aici nu curge lapte și miere de la rezervorul bugetului public. A fost constituit, însă, un parteneriat public – privat, prin care s-a creat posibilitatea co-finanțării proiectelor publice prin contribuții private. Programul ”Adopt your city”, lansat în 2019, are ca obiectiv implicarea cetățenilor, vizitatorilor, persoane fizice și firme, instituții, organizații non-guvernamentale în efortul comun de a crește calitatea vieții din propria localitate.

Mini parcul din Pangrati are o suprafață de 750 de metri pătrați și găzduiește în jur de 1000 de plante diverse. Nu e Central Park, dar a devenit centrul cartierului, căruia îi oferă bucuria de a redescoperi puterea miraculoasă a naturii.

Sustenabilitatea este elementul cheie al acestor spații. Dorim să creștem calitatea vieții din cartiere, având, în același timp, un impact pozitiv și asupra mediului. — Anna Zilakou, directorul organizației care a intermediat parteneriatul între instituții și donatori privați

Încă o dovadă că nu întotdeauna e nevoie de mari suprafețe, de investiții impresionante, de echipamente sofisticate. E nevoie de ceva mult mai accesibil, dar, aparent, și mult mai greu de găsit: bunăvoința de a gândi în folosul comunității, pe termen lung.