Propuneri Greenpeace: gară nouă în București și 500 de km de piste de biciclete

Greenpeace România vine cu o serie de propuneri pentru dezvoltarea mobilității urbane în București. Toate sugestiile sunt conturate pentru a fi adăugate în Planul de Redresare și Reziliență pe care România il elaborează în această perioadă. Soluțiile se axează pe reducerea poluării și scăderea emisiilor generate de transport.

Elementele esențiale ale tranziției spre alternative ecologice de transport țin de îmbunătățirea infrastructurii pietonale și pentru biciclete în orașe și investiții semnificative în căi ferate, trenuri și autobuze electrice.

Gară nouă, trenuri suburbane și trenuri de mare viteză în București

• Modernizarea managementului traficului feroviar pe rețeaua națională în vederea fluidizării traficului feroviar pe următoarele sectoare de cale ferată: Arad-Timișoara-Caransebeș; Cluj-Episcopia Bihor; conexiune feroviară Brașov-aeroport; conexiune feroviară Timișoara – aeroport; trenul metropolitan Cluj Napoca, precum și reînnoirea liniei de cale ferată (șine, traverse, macaze, înlocuirea stratului de piatra) și electrificarea liniei de cale ferată.
• Optimizarea mersului trenurilor de călători pe rețeaua feroviară națională și metropolitană prin achiziția de material rulant ecologic, modernizarea materialului rulant existent și modernizarea punctelor de oprire.
• Creșterea eficienței mobilității urbane verzi prin dezvoltarea transportului cu metroul ceea ce implică achiziția sistemelor de management al consumului de energie electrică, achiziționarea de material rulant nou și construirea de noi magistrale de metrou București și Cluj.

Autobuze electrice și electrificarea totală a transportului public în București

• Schimbarea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziția de material rulant – autobuze electrice sau cele ce utilizează combustibili alternativi, tramvaie, troleibuze; stații de încărcare pentru autobuzele electrice; amenajarea și dotarea depourilor, inclusiv stații de transformare) – proiectele finanțate vor fi condiționate de crearea de benzi dedicate pentru transportul public.
  
• Asigurarea infrastructurii pentru transportul public (realizarea de benzi dedicate pentru transportul public; reabilitarea/ modernizarea/ extinderea căilor de rulare pentru transportul public; construirea/ reamenajarea de noduri intermodale).

500 de km de piste de biciclete în București

• Asigurarea infrastructurii pentru biciclete (realizarea/ modernizarea de benzi dedicate pentru biciclete/ mijloace de transport nemotorizate)
• Schimbarea legislației în vigoare, prin promovarea unui act normativ privind traseele cicloturistice
• Construirea a până la 3.000 km de piste de ciclo-turism în România, finalizarea Eurovelo 6 și a altor trasee velo europene
• Susținerea rutei Via Transilvanica și a altor proiecte mature inițiate de societatea civilă și de administrațiile publice locale;

Planul de Redresare și Reziliență mai arată că “În cazul regiunii București-Ilfov, metroul rămâne unul dintre principalele mijloace de transport, singurul care a reușit să susțină o creștere lentă a numărului de pasageri transportați în intervalul 2014-2018. Deși reprezintă doar 4% din lungimea întregii rețele de transport public a capitalei, metroul asigură transportul a cca. 30% din volumul total al călătorilor ce utilizează mijloacele de transport în comun din Municipiul București. Sunt aprox. 2,3 mil. de locuitori, iar între 300.000 și 350.000 de persoane se află în tranzit zilnic. Bucureștiul este orașul cu cele mai mari ambuteiaje din Europa și unul dintre cele mai afectate din întreaga lume, având un nivel de congestie de 41%, ajungând pe locul 8 în clasamentul celor mai grave din lume și pe primul loc în Europa”